Ce să vizitezi în Câmpulung Muscel și împrejurimi

Biserica Bărăția

Biserica romano-catolică „Sfântul Iacob”, ridicată în secolul al XIII-lea, este cel mai vechi lăcaș al Diecezei romano-catolice de București. Din construcția gotică inițială se păstrează corul. În interior se află mormântul comitelui Laurențiu de Câmpulung, mort în anul 1300.

Mănăstirea Negru Vodă

Mănăstire ortodoxă ctitorită, potrivit tradiției, în secolul al XIV-lea de Radu Negru Vodă. E înconjurată de ziduri de piatră, iar turnul-clopotniță de la intrare arată ca o fortăreață. Ansamblul este monument istoric.

Muzeul Municipal – Secția de Istorie

Pe Strada Negru Vodă nr. 119. Muzeul a fost înființat în 1889 și este unul dintre cele mai vechi din țară. Are colecții de arheologie și istorie, printre care obiecte din epoca bronzului, ceramică elenistică și romană și descoperiri din castrul roman de la Jidava.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară

Pe aceeași stradă cu restaurantul, la Strada Republicii nr. 5, în Casa Ștefănescu din 1735, cea mai veche clădire civilă din oraș. Găsiți aici interioare țărănești musceliene, costume populare, ceramică și obiecte meșteșugărești.

Vila Golescu și parcul dendrologic

Pe Strada Soldat Golescu nr. 3. Vila a fost construită în 1909 de Vasile Golescu, în stil neoromânesc, cu arcade și belvedere. Parcul dendrologic de circa 3 hectare are arbori rari, de peste 100 de ani: magnolii, brazi Douglas, salcâmi japonezi.

Astăzi aparține Fundației Pro Patrimonio și găzduiește ateliere și rezidențe creative. Pentru vizită, verificați programul pe propatrimonio.org.

Muzeul Automobilului Românesc

La intrarea în Câmpulung dinspre Pitești, o colecție de automobile care au scris istoria industriei auto românești. O oprire potrivită în orașul unde s-au fabricat autoturismele de teren ARO.

Castrul roman Jidava (Jidova)

La intrarea în oraș dinspre Pitești, în cartierul Pescăreasa, se păstrează ruinele unui fort roman construit între anii 190 și 211, pe vremea împăraților Commodus sau Septimius Severus. A fost cel mai important punct de apărare de pe Limes Transalutanus, frontiera romană de la est de Olt, și singurul fort de pe această linie ridicat în întregime din piatră.

Aici a stat o garnizoană de aproximativ 500 de soldați din Cohors I Flavia Commagenorum, adusă din Commagene, în Siria romană. Se văd zidurile cu porți și turnuri, clădirea comandamentului (principia), locuința comandantului (praetorium), un hambar (horreum) și băile încălzite prin hipocaust. Fortul a fost distrus de carpi în anii 244–245.

Din iulie 2024, Jidava face parte din patrimoniul mondial UNESCO, în cadrul „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”. Este primul obiectiv din Argeș inclus pe lista UNESCO. Numele vine dintr-o legendă locală despre „jidovi”, uriașii care ar fi ridicat zidurile. Situl e administrat de Muzeul Județean Argeș și are un mic muzeu cu ceramică, arme și obiecte găsite la săpături.

Foto: bmanolea · CC BY-SA 2.0 · Wikimedia Commons

Comitele Laurențiu de Câmpulung

În Biserica Bărăția, la doi pași de restaurant, se păstrează piatra de mormânt a comitelui Laurențiu de Câmpulung (Laurencius de Longo Campo), cel care conducea orașul în jurul anului 1300. Inscripția în latină spune: „Hic sepultus est comes Laurencius de Longo-Campo, pie memorie, anno Domini MCCC”, adică „Aici este îngropat comitele Laurențiu de Câmpulung, de pioasă amintire, în anul Domnului 1300”.

Este cea mai veche inscripție medievală din Țara Românească și cel mai vechi document scris despre Câmpulung. Istoricii încă discută dacă Laurențiu conducea orașul în numele regelui Ungariei sau al voievodului român. După el, orașul a fost condus de un jude ales de locuitori, ajutat de doisprezece pârgari.

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

La sfârșitul lui iunie 1521, negustorul Neacșu din Câmpulung i-a trimis o scrisoare lui Johannes Benkner, judele Brașovului. Îl avertiza că sultanul Soliman plecase de la Sofia, că pe Dunăre urcau corăbii turcești și că oștile se pregăteau să treacă spre Ardeal și Țara Românească.

Este cel mai vechi document păstrat scris în limba română care poate fi datat cu precizie. E scris cu litere chirilice, cu o formulă de început în slavonă, dar restul textului e în română și se înțelege și azi destul de ușor. Scrisoarea a fost descoperită în 1894 de arhivistul Wilhelm Stenner și se păstrează la Arhivele Naționale din Brașov. În Câmpulung, povestea ei se spune cu mândrie: limba română scrisă începe aici.

Foto: Neacșu Lupu · Public domain · Wikimedia Commons

Via Dominorum, drumul domnitorilor

Via Dominorum („Drumul domnitorilor”) este un traseu nou de drumeție care leagă cele trei vechi capitale ale Țării Românești: Câmpulung, Târgoviște și Curtea de Argeș. Trece pe poteci, drumuri vechi și prin satele de pe dealurile subcarpatice, pe urmele primilor domnitori munteni.

Traseul e amenajat de Asociația pentru Dezvoltare Durabilă Valahia 2040. În august 2026 a început marcarea primei etape, care pornește de la Curtea Domnească din Târgoviște. Detalii despre etape și marcaje găsiți pe viadominorum.ro. Câmpulungul e un loc bun pentru o oprire, iar noi vă așteptăm cu o masă caldă la final de etapă.

Crucea Jurământului

Cruce de piatră din anul 1674, considerată cel mai important document medieval în piatră din Câmpulung, după lespedea lui Laurențiu.

Dealul Mățău

La nord de Câmpulung, în comuna Mioarele, Dealul Mățău urcă la aproximativ 1.017 metri. Localnicii îl numesc „cel mai înalt deal din România”. De sus se vede tot Câmpulungul, iar în zilele senine se văd munții Iezer, Făgăraș și Piatra Craiului.

Iarna funcționează aici o mică pârtie de schi pentru începători, de aproximativ 1 km. În fiecare an, pe 25 octombrie, pe Mățău se aprinde „Focul lui Sumedru”, un foc mare de toamnă, după o tradiție veche a Muscelului.

Foto: Dinmuscel · CC BY-SA 4.0 · Wikimedia Commons

Crucea Eroilor de pe Dealul Ciuha, Lerești

Cea mai nouă atracție din Muscel: o cruce de 23 de metri ridicată pe Dealul Ciuha, la poalele Munților Iezer-Păpușa, în cinstea soldaților și civililor musceleni care au murit pentru țară. A fost sfințită pe 13 septembrie 2026 de Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului. Este a opta cea mai înaltă cruce din România.

Noaptea, crucea e luminată automat și se vede de la zeci de kilometri, inclusiv din Câmpulung. Ziua, de lângă ea aveți o panoramă de 360° peste Lerești, Voinești, Câmpulung și culmile Mateiașului.

Triunghiul bisericilor rupestre

Trei mănăstiri săpate în stâncă formează un triunghi cu Câmpulungul aproape în centru: Schitul Nămăești (aprox. 7,5 km), Cetățuia Negru Vodă de la Cetățeni (aprox. 22 km) și Corbii de Piatră de la Jgheaburi (aprox. 35 km). Toate trei se pot vedea într-o singură zi.

Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă

Biserică rupestră pe vârful unei stânci, în locul unde, după tradiție, a fost o cetate dacică. Legenda o leagă de Negru Vodă, întemeietorul Țării Românești. Urcarea până sus se face pe jos, pe scări, iar priveliștea peste valea Dâmboviței merită efortul.

Foto: Nicubunu · CC BY-SA 3.0 ro · Wikimedia Commons

Mănăstirea Corbii de Piatră

Una dintre cele mai vechi biserici rupestre din țară, săpată în stâncă în secolul al XIV-lea. Este singura biserică din România cu două altare săpate în aceeași stâncă și are picturi murale foarte vechi.

Foto: Nicubunu · CC BY-SA 3.0 ro · Wikimedia Commons

Lacul și barajul Râușor

Barajul, terminat în 1987, are 120 de metri înălțime și 380 de metri lungime și ține în spate un lac de munte, la poalele Munților Iezer. Un loc bun pentru o plimbare și pentru poze.

Schitul Nămăești

Mănăstire de maici săpată în stâncă, în satul Nămăești din comuna Valea Mare-Pravăț. Biserica rupestră este una dintre cele mai vechi și mai cunoscute din Muscel.

Casa memorială George Topîrceanu

În Nămăești, lângă schit, se află casa în care poetul a locuit și a scris timp de opt ani. Expoziția cuprinde o parte din biblioteca lui, manuscrise, scrisori și fotografii, iar în parcul de la intrare e un bust de bronz al poetului.

Mausoleul de la Mateiaș

Monument dedicat eroilor Războiului de Întregire (1916–1918), pe Dealul Mateiaș, chiar lângă DN73. Aici trupele române au rezistat în 1916 unui inamic mult superior.

Dragoslavele

Sat muscelean de munte, cu biserici vechi, între care biserica schitului Dragoslavele. Este prima oprire pe drumul care urcă spre Rucăr și Pasul Giuvala.

Rucăr

Declarat în 1973 „sat turistic”, Rucărul este poarta culoarului Rucăr–Bran, cu case tradiționale și cruci vechi de piatră. Satul stă la aproximativ 690 de metri altitudine, acolo unde Râușorul se varsă în Dâmbovița.

Rucărul apare în documente încă din 1377, într-un act al regelui Ludovic I al Ungariei legat de construcția Castelului Bran. Timp de secole a fost punct de vamă la granița dintre Țara Românească și Transilvania, pe drumul negustorilor dintre Câmpulung și Brașov. Tradiția spune că aici a stat o vreme Vlad Țepeș, iar în 1848 guvernul provizoriu al revoluționarilor munteni s-a retras la Rucăr. Din sat se ajunge ușor la Cheile Dâmboviței și la barajul Râușor.

Parcul Național Piatra Craiului

Creasta calcaroasă a Pietrei Craiului, pe granița dintre Argeș și Brașov, este una dintre cele mai spectaculoase din Carpați. Din zona Podu Dâmboviței – Dâmbovicioara pornesc trasee pentru toate nivelurile.

Cheile Dâmbovicioarei

Chei de aproximativ 2 km săpate în calcar de pârâul Dâmbovicioara, cu pereți înalți de o parte și de alta a drumului. Drumul spre satul Dâmbovicioara trece chiar prin chei.

Peștera Dâmbovicioara

Peșteră formată de apele Dâmbovicioarei în calcarele jurasice ale Pietrei Craiului, la 1 km nord de satul Dâmbovicioara.

Castelul Bran

La capătul culoarului Rucăr–Bran, castelul asociat legendei lui Dracula. Drumul spre el, peste Pasul Giuvala, este la fel de frumos ca destinația.

Arca lui Noe & Dino Parc

Parc tematic deschis în 2025, cu dinozauri în mărime naturală, printre care un T-Rex. Mai are animale exotice (canguri, cămile, alpaca, struți, ponei), o casă a reptilelor, o moară în grădina de lavandă și un muzeu al ouălelor.

Adresa este Strada Gării 193C, în Lăzărești.

Sania Montană Domnești

Un alpine coaster de circa 1 km la Domnești, în punctul „Cărbune”, pe drumul spre Curtea de Argeș și Transfăgărășan. Sania urcă și coboară printre dealuri, iar viteza o controlezi tu. Merge și pentru copii, însoțiți.

Pentru pelerinaje

Un traseu ușor de făcut într-o zi: Schitul Nămăești (12 minute de oraș), Mănăstirea Negru Vodă și Biserica Bărăția. Ultimele două sunt la câțiva pași de restaurant.

Avem mâncare de post și meniuri lacto-vegetariene, stabilite dinainte pentru tot grupul.

Pentru excursii școlare

Mausoleul de la Mateiaș, Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie, Casa Topîrceanu și, pentru cei mici, Arca lui Noe & Dino Parc.

Masa de prânz la noi, cu meniu pentru elevi stabilit împreună cu profesorii.

Cum organizăm masa

Ne spuneți data, ora estimată de sosire și numărul de persoane, iar noi vă trimitem propunerile de meniu și prețul pe persoană.

Masa se servește la ora stabilită, ca grupul să-și poată continua traseul fără întârzieri.

Autocarul lasă turiștii chiar în fața restaurantului, apoi parchează la Mănăstirea Negru Vodă, la 700 m.